Despre rabdare

Ma prefacui in scrum

Ca sa ma imprastii

Unde lacustele deghizate in greieri

Se pironesc precum sopranele mute

Nu mute de uimire,

Ci mute de necredinta, de nedans, de nesalt,

Mute de nerabdare.

Ma prefacui in foc

Ca sa ma ard

Unde ratele deghizate in lebede

Se prajesc precum ochiurile oarbe

Nu oarbe de lumina,

Ci oarbe de nepace, de necaz, de nesat,

Oarbe de nerabdare.

Ma prefacui in rau

Ca sa ma curg

Unde pestoaicele deghizate in sirene

Se tanguiesc precum bocitoarele surde

Nu surde de surdina,

Ci surde de neliniste, de nepasare, de neascultare,

Surde de nerabdare.

Ma desfacui in nimic

Ca sa ma mor

Unde stelele deghizate in sori

Se pravalesc precum femeile schelet

Nu moarte de transformare,

Ci moarte de nesimtire, de nesiguranta, de neputere,

Moarte de nerabdare.

Ma refacui din nimic

Ca sa ma nasc

Unde lacustele ca lacustele

Ratele ca ratele

Pestoaicele ca pestoiacele

Si stelele ca stelele

Fiinteaza rabdatoare.