Ma prefacui in scrum
Ca sa ma imprastii
Unde lacustele deghizate in greieri
Se pironesc precum sopranele mute
Nu mute de uimire,
Ci mute de necredinta, de nedans, de nesalt,
Mute de nerabdare.
Ma prefacui in foc
Ca sa ma ard
Unde ratele deghizate in lebede
Se prajesc precum ochiurile oarbe
Nu oarbe de lumina,
Ci oarbe de nepace, de necaz, de nesat,
Oarbe de nerabdare.
Ma prefacui in rau
Ca sa ma curg
Unde pestoaicele deghizate in sirene
Se tanguiesc precum bocitoarele surde
Nu surde de surdina,
Ci surde de neliniste, de nepasare, de neascultare,
Surde de nerabdare.
Ma desfacui in nimic
Ca sa ma mor
Unde stelele deghizate in sori
Se pravalesc precum femeile schelet
Nu moarte de transformare,
Ci moarte de nesimtire, de nesiguranta, de neputere,
Moarte de nerabdare.
Ma refacui din nimic
Ca sa ma nasc
Unde lacustele ca lacustele
Ratele ca ratele
Pestoaicele ca pestoiacele
Si stelele ca stelele
Fiinteaza rabdatoare.
