Si de-ar fi vreodata sa-mi strivesc tacerile de
pieptul tau
Una cate una, una cate una,
De-ar fi sa-mi croiesc cuibul acolo smulgandu-ti
coastele
Una cate una, una cate una,
Pana ce ma voi fi plamadit din cea de pe urma,
De-ar fi sa-mi depun ouale in cosul pieptului
tau
Unul cate unul, unul cate unul,
Si de-ar fi vreodata sa imi dezmortesc aripile ,
Una cate una, una cate una,
Tu sa numeri in zare zborurile mele
Unul cate unul, unul cate unul
Si sa imi promiti ca nu ma vei alunga vreodata
din cuibul meu
Cu aripile frante si penele smulse
Una cate una, una cate una.
Iar eu ma jur ca m-oi intoarce
Din ou si din nou.
:)
ReplyDeleteSper că nu este vorba de Dumnezeu...
Acum citit si azi ce mi-ai scris. Am ras si m-am bucurat.
ReplyDeleteIntre timp tu ai murit. Caut un alt cuib.